Şi director în Ministerul Educaţiei

Frustrat este o caracteristica atribuita mie abuziv de o persoana care nu are proprietatea termenilor, intrucat zice aprecieri si face numai critici. In loc sa zica analiza sau evalare sau oricum altcumva. Eu am zis chiar sub nasul acelei persoane ca chiar daca maine as da coltul, nu mi-ar parea rau, pentru ca orice mi-am dorit, am avut, am realizat sau am admirat. Nu a fost nicio dorinta pe care sa mi-o pun si sa nu mi se indeplineasca. Bineinteles, sunt inca o persoana cu creier ce mai are circumvolutiuni, astfel ca dorinte precum zborul spre luna sau sa castig potul cel mare la LOTTO, nu mi-am pus. In decenta mea aproape sublima ca sa nu zic perfecta, mi-am vazut lungul nasului si am stiut unde sa ma opresc, pentru a nu-mi crea nefericiri, prin inghititul in sec atunci cand vrea omul ceva si e departe de a-l realiza.
Mi-am dorit bicicleta de semicurse, am avut bicicleta de semicurse.
Mi-am dorit aparat de filmat pe 8mmm, am avut si am faacut filme.
Mi-am dorit aparate de fotografiat performante, am avut asa ceva. Nu era performant un Zenit cu lentila Helios? Nu era performant un Minolta de ultima ora? Nu era special un Canon EOS? Nu este acum bun un canon rebel caruia ii tot adaug lentile din ce in ce mai deosebite si scumpe?
Mi-am dorit sa fac colectie de timbre. Si am facut.
Mi-am dorit sa fac colectie de monede de EURO din diferite tari, fara a lua in calcul pe cele usor prea scumpe, adica ele sunt in tottal 2ERURO + 1 EURO + 50 CENT + 20 CENT + 10 CENT + 5 CENT + 2 CENT +1 CENT adica 3, 88 EURO, si nu as da pe un set mai mult de 20EURO si in conditiile in care as gasi in strada 1020 hartii de 500EURO... Asa ca am un EUROCOLECTOR cu destul de multe monede.
Mi-am dorit sa am o masina de teren. Am avut o masina de teren, chiar daca am asteptat 7 ani. Mi-am dorit o masina nemteasca, dupa toate supliciile la care am fost supus de acel ARO 244 facut de niste ciobani din Campulung Muscel, cu grave probleme la furtunuri. Asa ca in 2005 mi-am cumparat un Wolksvagen GOLF, de care sunt tare mandru si cu care am batut Europa.
Am vrut sa pictez si nimic nu mi-a stat in cale. Numai ca mirosea a vopsele in ulei tot apartamentul si criticii mei vedeau in ceea ce faceam eu, abstract desigur, niste radiografii dentare sau alte interpretari pe care le acceptam ca nu aveam incotro, fara a ma considera un neinteles, ci acceptand ca fac si eu ceva si zic si ei ceva. Fiecare aveam drepturi in felul nostru.
Nu stiu sa fi fost ceva sa vreau sa fac si sa nu fi facut. se vaita lumea dupa revolutie ca nu a publicat din varii motive. Eu am vrut sa public, am publicat. Am publicat si in Europa si in America. N-am avut eu atatea idei cat as fi avut facilitati de a publica. Mi-am dat seama ca in viata, totul este sa vrei. Am vrut sa scriu fara a pune in bibliografie operele de partid sau ale conducatorului asa cum faceau toti aproape, am facut si asa ceva.
Eu am zis toate aceste foarte clar.
Ma intreb, pentru mine, daca tot ce mi-am dorit, am realizat, considerandu-ma o persoana total implinita, cum as fi un frustrat.





Parca merita Ma straduiesc...
text
text
text
text
text
text
text

revenire